TEATRUL … “CRONICA PERCUTANTA A VREMII”
Trăim într-un secol contorsionat,“zgâlțâit” chiar de evenimente și situații ivite peste noapte într-o evoluție rapidă a științei și tehnicii, iar omul caută disperat soluții existențiale. În această lume cu greu își continuă drumul și cultura. Cum teatrul este un act cultural și își urmează de milenii calea, firește încearcă să își transforme veșmintele pentru a se adapta la cerințele epocii.
S-a petrecut în perioada 23 octombrie – 1 noiembrie, tradiționalul Festival Național de Teatru (FNT), aflat la cea de a 25-a ediție. Sărbătoarea teatrului a reunit spectacole deosebite din stagiunea trecută, apropiate cerințelor timpului în care trăim. Teatrul este o oglindă a vieții, iar “Actorii nu sunt decât rezumatele cronicii percutante a vremii” spunea Shakespeare, când pe timpul său nu existau și regizorii! FNT a reunit 47 de spectacole din întreaga țară. 47 de “oglinzi” au reflectat preocupările arzătoare ale prezentului prelucrate teatral după posibilitățile fiecărui artist. Cum societatea actuală nu e raiul, cum războiul, terorismul, corupția, sărăcia, chiar și cea spirituală, o macină, teatrul încearcă să îi fie “oglindă”. Cu sârguință directorul artistic, selecționer unic, Marina Constantinescu a colindat întreaga țară și a adus în Capitală 30 de spectacole din importante centre culturale cărora s-au alăturat și 17 spectacole selectate din București, plus două de peste hotare invitate în Festival.
Relatăm pe scurt un “jurnal” al acestei întâlniri teatrale anuale importante, desfășurate în Capitală. De 25 de ani se inițiază în fiecare toamnă acest eveniment cultural, proiect al Uniunii Teatrale din România (UNITER), realizat cu eforturi de o admirabilă echipă, finanțat și prin contribuția Ministerului Culturii și Primăriei Municipiului București, dar și prin sprijinul unor sponsorizări alocate de instituții ce prețuiesc teatrul.
Mai întâi, vom evidenția, oferta zilnică de spectacole pentru care publicul, interesat de fenomenul teatral, a invadat sălile Teatrului Național “I.L.Caragiale” ce a devenit un adevărat Centru Cultural, cât și pe cele ale altor teatre de stat sau independente.
Vineri, 23 octombrie
P.S. În aceiași zi, publicului i s-au mau prezentat: “Dinte pentru dinte” după “Zeul carnagiului” de Yasmina Reza, în regia lui Cristi Juncu, Teatrul Național Târgu-Mureș, Compania “Liviu Rebreanu” și “Karamazovii” după Dostoievski în regia lui Istvan Albu de la același teatru, Compania “Tompa Miklos”.
Sâmbătă, 24 octombrie
Oferta FNT a cuprins “Visul unei nopți de vară”, singurul spectacol din festival ce îl avea drept dramaturg pe Shakespeare, în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, “Conversație după înmormântare” de Yasmina Reza, regia Alexandru Darie, Teatrul “Bulandra”, “Cea mai puternică” de Strindberg, un spectacol – laborator condus de actrița Antoaneta Cojocaru, Teatrul de Comedie, “Emigranții” de Mrozek, regia actorul Tudor Lucanu, Teatrul Național Cluj – Napoca și spectacolele comentate pe acest blog "SPARGEREA" după Răzvan Petrescu, dramatizare și regie Dragoș Alexandru Mușoiu, Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova, "CASA CU PISICI" text și regie, actorul Radu Iacoban, Teatrul Foarte Mic.
Duminică, 25 octombrie
În FNT apariția unor spectacole regizate de actori, precum “Cea mai puternică” (Antoaneta Cojocaru), “Coada” (Iarina Demian), “Casa cu pisici”(Radu Iacoban) sau “Emigranții” (Tudor Lucanu), denotă din nou, lipsa regizorilor cu personalitate din peisajul nostru teatral și nevoia actorilor de a se exprima teatral și ca regizori, unii cu har, alții doar din ambiții personale.
P.S. Duminică, spectatorii bucureșteni au mai putut urmări: “Adunarea păsărilor” de Farid Uddin Attar, scenariul după o idee de Mihaela Tonitza Iordache, regia și scenografia Cristian Pepino, Teatrul de animație Țăndărică (București), “Vizita bătrânei doamne” de Durrenmatt, regia Gabor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj – Napoca, “UbuZdup!”, adaptare de Gabor Tompa după “Ubu înlănțuit” și texte de Alfred Jarry, regia Gabor Tompa, Teatrul Național din Cluj – Napoca. Din nou programate au fost “Conversație după înmormântare”, “Visul unei nopți de vară”, “Cea mai puternică” și s-au mai prezentat și spectacolele comentate pe blog la data premierii – “VESTUL SINGURATIC” de Martin McDonagh, regia Cristi Juncu, Teatrul “Nottara”, “VIZĂ DE CLOWN” de Savina Stănescu, regia Alexandru Mihail, Teatrul Odeon,“TRĂDARE” de Harold Pinter, regia Sânziana Stoican, Teatrul UNTEATRU și “SPARGEREA”.
Tot duminică a onorat invitația festivalului “The War” de Richard Aldington, scrierile lui Nikolai Gumilev – Notes of a Cavalry Officer și “Iliada” lui Homer, regia Vladimir Pankov, co-producție a Festivalului Internațional de Teatru “Cehov” de la Moscova și Festivalului Internațional de Teatru de la Edinburgh în colaborare cu SounDrama Studio.
Luni, 26 octombrie
P.S. În aceiași zi au mai fost prezentate în festival următoarele spectacole: “#cântecdelebădă” după Cehov, regia Ferenk Sinko, Teatrul Maghiar de Stat, Cluj Napoca, “Imagine all the people” după John Lennon, un spectacol de teatru-coregrafic de Gigi Căciuleanu, Opera Națională din Iași, din nou programate “Adunarea păsărilor” și “VIZĂ DE CLOWN”, “VESTUL SINGURATIC”, “CASA CU PISICI”, “TIHNA”, “THE HISTORY BOYS. POVEȘTI CU PARFUM DE LICEU” de Alan Bennett, regia Vlad Cristache, Teatrul Excelsior,“ILUZII” de Ivan Vyrypaev, regia Bobi Pricop, Teatrul Național “Marin Sorescu”, Craiova – spectacole comentate pe acest blog.
Marți, 27 octombrie
“ELECTRA” după Euripide și Eschil, Teatrul German de Stat, Timișoara. De astă dată acest “după” mereu prezent în majoritea reprezentațiilor, își afla motivare credibilă, surprinzătoare prin “adaptarea scenică” realizată de Christian Kunze și regia lui Bocsardi Laszlo. Se demonstra că o temă importantă a anticilor, rămâne perfect actuală și astăzi, cum greșelile părinților pot distruge destinele copiilor. Textul adaptării avea în centru pe Electra și Oreste, urmașii unor generații marcate de grave greșeli morale, iar cei doi erau tineri ai prezentului, apropiați ca înfățișare de curentul “emo”. Nu lipsea din preajma lor o cochetă și modernă Clitemnestra, plus un comentator venit din altă lume, “Moșneagul”. Acesta era parcă un trimis al destinului, iar din discursurile altor personaje adaptarea construia prin el un cor modern sub un chip plăcut care amintea de Adonis, dar ascundea diabolic forța influențării celor doi tineri revoltați, dornici de răzbunare pentru fărădelegile mamei. Regizorul Bocsardi Laszlo a gândit remarcabil exploatarea valorii unor piese de patrimoniu cultural aparținând anticilor prin trimiterea personajelor în actualitate. Decorul conceput de Bartha Jozsel primea publicul cu propunerea de a privi un tunel al timpului metalic, cu o ieșire în fundal, având deasupra un alt plan de joc în roșu aprins. Costumele moderne create de Kiss Zsuzsanna erau purtate de Electra, Clitemnestra și Oreste. În decorul desenat sugestiv cu trimiteri spre sensuri multiple, regizorul a dirijat inspirat mișcarea scenică pe cele două planuri, atmosfera reprezentației fiind completată și de muzica originală datorată lui Boros Csaba. Excelent printr-o paletă bogată expresiv, dezvolta personajul “Moșului”, actorul Konstantin Keidel. Deosebite erau și aparițiile Clitemnestra în interpretare nuanțată a actriței Ida Jarcsek-Gaza. Tinerii Isa Berger (Electra) și Harald Weisz (Oreste) trăiau intens cu sensibilitate sitauțiile dramatice impuse de dramatizare, dar uneori dovedeau stângăcii în transmiterea revoltei ce măcina interior personajele. “Electra” lui Bocsardi Laszlo și a echipei sale demonstra inovație teatrală, intenție căutată și de ceilalți regizori prezenți în FNT, dar cu rezultate destul de modeste uneori.
P.S. S-a mai prezentat un spectacol invitat – “Front”, regia Luk Perceval, Teatrul “Thalia” din Hamburg și “Antisocial” în cadrul “Manifestului pentru dialog”, o producție originală a Naționalului din Sibiu și Universității “Lucian Blaga”. Celor două spectacole speciale s-au alăturat cele selectate pentru FNT – din nou, “Cea mai puternică”, “TRĂDARE”, “ILUZII”(comentate pe blog) și “Apolodor” după Gellu Naum, spectacol – concert de Ada Milea, Teatrul Național din Cluj Napoca, “Mobilă și durere” de Teodor Mazilu, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, Centrul Cultural European pentru UNESCO, “Nicolae Bălcescu”, București.
Miercuri, 28 octombrie
P.S. Miercuri s-au reluat prezentările pentru “Antisocial”, “Cea mai puternică”, “Mobilă și durere” și “CASA CU PISICI”, “ELECTRA”, “OPERA CERȘETORILOR” – spectacole comentate pe blog. Lor s-a alăturat și “20 de ani în Siberia”, monolog dramatic după cartea “20 de ani în Siberia” de Anița Nandriș-Cudla, regia Sorin Misirianțu, Teatrul Național “I.L.Caragiale”, București.
Joi, 29 octombrie
P.S. Spectatorii au mai putut alege în această zi, să vizioneze “Moliendo café”, un spectacol de improvizație, regia Silviu Purcărete, co-producție Teatrul German de Stat și Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timișoara, “Vizita bătrânei doamne” de Durrenmatt, regia Claudiu Goga, Teatrul Național “Vasile Alecsandri” din Iași și “BUTOIUL CU PULBERE” de Dejan Dukovski, regia Felix Alexa, “CASA CU PISICI”, “PLATONOV”,comentate pe acest blog. Programul zilei s-a completat și prin o altă reluare “20 de ani în Siberia”.
Vineri, 30 octombrie
P.S. Ziua de vineri a fost poate cea mai ofertantă pentru spectatori prin programarea a unsprezece spectacole, unele fiind reluate din zilele precedente – “VERTIJ”, “Moliendo cafe”, “BUTOIUL CU PULBERE”, “TRĂDARE”. Intrau însă, în festival și "FEMEI / BĂRBAȚI" de Willy Russel, regia Vlad Massaci, Teatrul “Anton Pann”, Râmnicu – Vâlcea, “Aniversare” de Jeroen van den Berg, regia Traian Șoimu, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, “Ai mei erau super!” dramatizare colectivă, regia Cristian Ban, Teatrul Clasic “Ion Slavici”, Arad, “Lecția” de Eugene Ionesco, regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Radu Stanca”, Sibiu și “N(AUM)”, “STEAUA FĂRĂ NUME” comentate pe blog la data premierii.
Sâmbătă, 31 octombrie
Penultima zi din FNT a cuprins în program “Nathan Înțeleptul” după Lessing, regia Armin Petras, co-producție Teatrul Național “Radu Stanca” din Sibiu și Teatrul Național din Stuttgart, “Flori pentru Algernon” după Daniel Keyes, un spectacol de Iulia Colan, Teatrul Act, București, “TERORISM” de Frații Presniakov, regia Felix Alexa, Teatrul Național “I.L.Caragiale” (comentat pe blog) și din nou reprezentații cu “Ai mei erau super!” și “Aniversare”.
Duminică, 1 noiembrie
P.S. Ultima zi din FNT a mai cuprins “Adunarea păsărilor”, “Flori pentru Algernon”, “Aniversare” și “N(AUM)”, “TERORISM”, “TRĂDARE”(comentate pe blog).
FNT – UN PROGRAM BOGAT, ÎN “AMBALAJ” REMARCABIL
Trebuie subliniat că și în actuala ediție s-au petrecut o serie de evenimente ca lansări de carte și dezbateri, dar impresionante au fost expozițiile dedicate unor mari artiști ca Silviu Purcărete, Gina Patrichi – “Mirajul seducției”, Gellu Naum 100, Horațiu Mălăele – “Graficaturi”, Amza Pellea, Ștefan Iordache, George Constantin sau proiectul semnat de fotograful Florin Ghenade și scenograful Cristian Stănoiu – “Rădăcini”. Curatorul expozițiilor, ca și creatorul ambalajului de imagine generală a FNT, a fost Irina Tapălaga care inventiv a dat o “haină” excelentă multor evenimente.
Punct important în FNT a fost și Pasajul Pieții Universității, imagine atractivă și grăitoare pentru festival.
Nu trebuie omisă nici “Licitația Artmark” integrată campaniei “Artiștii pentru artiști”. Cum nu trebuie uitat nici sistemul modern de procurare a biletelor.
FNT s-a prezentat ca un adevărat eveniment cultural.
CÂTEVA OBSERVAȚII …
» Au fost prezentate 47 de spectacole din care am urmărit 30 și dintre ele câteva se pot înscrie într-un top al reușitei inovației teatrale, cum ar fi – “Steaua fără nume” (regia Victor Ioan Frunză), “Electra” (regia Laszlo Bocsardi), “Terorism” (regia Felix Alexa), “Spargerea” (regia Dragoș Alexandru Mușoiu), “Iluzii” (regia Bobi Pricop) sau “The History Boys. Povești cu parfum de liceu” (regia Vlad Cristache).
» Trebuie remarcat că personalităților cunoscute ale regiei s-au alăturat în FNT nume noi de tineri precum Bobi Pricop, Vlad Cristache și Dragoș Alexandru Mușoiu. Este o dovadă că mișcarea teatrală începe să primească un suflu nou prin tinerii regizori. Firește, n-au lipsit din FNT nici alte personalități marcante ale regiei noastre ca Silviu Purcărete, Mihai Măniuțiu, Gabor Tompa, Alexandru Darie, Alexandru Dabija sau Radu Afrim, dar tinerii regizori au reușit remarcarea prin proiecte cu tematică coerent motivată scenic, în imagini novatoare teatral.
» Se simte în continuare cum în teatrele din țară, regizori consacrați, exersează inovații teatrale în diverse proiecte realizate însă, rapid și uneori neglijent. Unii dintre ei în numele originalității personale, ignoră și rostul important al actorilor într-o reprezentație teatrală. Folosesc actorii ori ca niște marionete sau drept un ansamblu!
» Se poartă insistent din partea regizorilor acel “DUPĂ” o piesă de X, Y ori un autor clasic. Această modă a originalității, anulează în majoritatea cazurilor, sensul major al textului original. De ce nu scriu regizorii textul pentru proiectul unui spectacol și iau drept pretext piesa unui dramaturg?
» Cu toate bunele intenții de a oferi prin teatru o “oglindă” a societății în care trăim, trebuie subliniat că repertoriul nostru teatral, cum s-a putut observa și în festival, atacă timid problemele majore ale realității prin tematica textelor prezentate. Rare au fost spectacolele de strictă actualitate, satire sau drame, cu țintă precisă la adresa lumii în care trăim!